Legendele despre misiunea de creștinare a Sfântului Andrei spun că acesta a fost trimis în „tărâmurile lupilor”, unde a fost însoțit și călăuzit în teritoriile dacice de Marele Lup Alb. Evident, nu avem inscripții sau documente la care să apelăm pentru reconstituirea drumului apostolului Andrei la Nordul Dunării (de fapt, nici nu există dovezi clare care să ateste că acesta ar fi trecut Dunărea), însă tradițiile populare cu privire la călătoria sa sunt foarte bogate.

Majoritatea tradițiilor populare stabilesc o legătură între Sfântul Andrei și lupi. El ar fi avut darul de vindeca răni, și prin rugăciuni „lega gura lupilor”, apărându-i pe oameni și vitele lor. Lupul a fost întodeauna considerat simbol al dacilor, iar unele legende spun că Marele Lup Alb, considerat căpetenia lupilor, a fost alături de daci la căderea Sarmizegetusei.

Legenda spune că, în vremuri uitate, un preot al lui Zamolxis cutreiera fără răgaz pământurile Daciei pentru a-i ajuta pe cei care aveau nevoie, transmițând geto-dacilor că Marele Zeu veghea asupra lor. Fără a fi în vârstă, avea părul și barba albe ca neaua, iar credința, curajul și dârzenia sa erau cunoscute nu numai de oameni și de Zalmoxis însuși, ci și de fiare. Zeul, dându-și seama de valoarea slujitorului său, îl oprește la el, în munți, pentru a îl avea aproape.

Departe de oameni, preotul continuă să slujească cu aceeași determinare ca și înainte. În scurt timp, fiarele Daciei au ajuns să asculte de el și să îl considere conducătorul lor. Cel mai mult îl îndrăgeau lupii, căci aceștia erau singurii fără conducător, numai foamea ținându-i în haită.

După un timp, Zalmoxis vorbește cu preotul său și decide că a venit timpul ca acesta să îl slujească în alt chip, astfel îl transformă în animal. Însă nu în orice animal, ci în cea mai temută și mai respectată fiară a Daciei, într-un Lup Alb, mare și puternic, dându-i menirea să adune toți lupii din codri pentru apărarea tărâmului.

Astfel, de câte ori dacii erau în primejdie, lupii le veneau în ajutor, era de ajuns doar să se audă urletul Marelui Lup Alb și de oriunde ar fi fost, lupii săreau să îi apere pe cei care le deveniseră frați. Lupul Alb însă era și judecător, pedepsind lașii și trădătorii.

Într-o zi însă, Zeul îl cheamă din nou pe slujitorul său la el, de această dată pentru a-i da posibilitatea să aleagă, pentru ultima oară dacă vrea să rămână lup sau să redevină om. Cu toată mâhnirea pe care o poartă în suflet, știind ce vremuri vor urma, decide să rămână alături de Zeul său, sperând că astfel să slujească mai cu folos ținutul și poporul său.

Cu toată vigilența geto-dacilor, a lupilor și a Marelui Lup Alb, romanii reușesc să se infiltreze în rândurile lor și, în apropiere de marea invazie, sădesc în sufletele unor lași sămânța neîncrederii față de Marele Zeu. Astfel, unii daci încep să se teamă că Zeul nu le va fi alături în marea bătălie, iar trădătorii cuprinși de frică încep să omoare toți lupii ce le ieșeau în cale în speranța că unul din aceștia va fi Marele Lup Alb al cărui cap îl vor putea oferi romanilor în schimbul vieții lor.

Lupii, câți au mai scăpat fug în inima munților spre a nu mai reveni niciodată în ajutorul fraților ce îi trădaseră. Lupul Alb și Zalmoxis se retrag în Muntele Sacru de unde vor privi cu durere în inimi cum geto-dacii vor fi înfrânți de romani din cauza trădării.

Se presupune că vechile credinţe şi ritualuri ale populației precreștine au fost înglobate în noua religie. Spre exemplu, interdicţia de a lucra în ziua Sfântului Andrei, ziua fiind sub interdicţia lupilor. Noaptea premergătoare sărbătorii Sfântului Andrei (29/30 noiembrie) este concepută ca sabat al strigoilor şi al lupilor.

În această noapte, în special la sate, se practică încă ritualuri ciudate, din credinţa că astfel se pot găsi mai uşor protecţia de toate relele, bunăstarea şi chiar dragostea.

Anumite obiceiuri legate de ziua Sfântului Andrei ca: tăierea de ramuri din copaci şi plantarea de grâu în vase cu apă, pentru a fi păstrate pentru Anul Nou, amintesc de rituri agrariene mai vechi.

Sfântul Andrei este considerat ca fiind mai mare peste vite şi fiare, păzitor al turmelor de pericolul lupilor, patron şi îmblânzitor al lupilor, cel ce „leagă gura lupilor”. Aceste calităţi mitice nu i-ar fi putut fi atribuite dacă identitatea simbolică între daci şi lupi s-ar fi pierdut cu totul din memoria colectivă.

Ele indică, folcloric, atât obiectivul patronat de Sfântul Andrei al trecerii dacilor la noua religie, cât şi caracterul adânc popular al acestei acţiuni. Tinerii superstiţioşi şi nu numai cred că acum au şansa să-şi cunoască iubitul sau ursitul.

Însă, pe de altă parte, există credinţa că este momentul pentru a se lua măsuri de apărare împotriva duhurilor rele. Spiritele malefice ale celor decedaţi au, în această noapte, puteri sporite.

Legenda Lupului Alb, slujitor al lui Zamolxis, este surprinzător de asemănătoare cu cea a zeului Apollo la grecii antici. Acesta îşi avea templul pe insula Alba (Leuke), pe malul Mării Negre (actuala Insulă a Şerpilor).

În fiecare toamnă, Apollo se retrăgea în misterioasa ţară a hiperboreenilor, pentru a petrece iarna. El era conducătorul acestora denumit şi Lycantropul – Lupul Alb, divinitate respectată cu sfinţenie de către strămoşii noştri drept protector şi salvator în clipe de cumpănă.

Pentru a contracara credinţa în puterea magico-mistică a lupului, creştinismul primitiv l-a învestit pe Sfântul Petru (Sâmedru) cu atributele de păstor al lupilor (care sunt consideraţi câinii săi) împreuna cu Apostolul Andrei, care a propovăduit creştinismul în „teritoriile lupilor” şi a fost tot timpul vegheat de Marele Lup Alb.

About these ads

About Liviu

Pasionat de frumos!

8 responses »

  1. Bruce spune:

    Foarte frumos…. asa mai invatam si noi, despre stramosii nostri, bravo!

  2. Selahattin Yılmaz spune:

    Buna seara aveti oua de vinzare si cit costa

  3. Munteanu Mihai spune:

    Va salut cu respect,am gasit o gramada de informatii utile pe blogul dvs,am si eu in formare o familie brahma herminat deschis si o familie herminat negru (5+1),asa am mai auzit ca e bine,sa nu fie mai mult de 4,5 gaini la un cocos ca sa le poata calca pe toate in vederea reproducerii,ce parere aveti? Si inca ceva despre rasa mixta Kabir ce parere aveti(daca aveti informatii ceva) am vazut ca va ocupati mai mult de Brahma,multumesc anticipat.

    • Liviu spune:

      Salut, Mihai!
      In privinta proportiei este perfect pentru herminat. Te poti duce chiar la 6 gaini la un cocos, chiar daca mai scapa un ou nefecundat. Prea putine gaini pentru un cocos, iarasi nu este bine pentru penajul lor: raman cu spatele gol de la solicitarile cocosului.
      Kabir este, sa-i spunem, o “rasa mixta” de carne si oua, gainile intra in ouat la 18 saptamani si ajung la 4 kg iar cocosii ajung pana la 5-6 kg. Kabir inseamna “mare”. Este un hibrid creat pentru carne. Nu este o rasa, din punctul meu de vedere. In privinta asta exista tot felul de opinii. Pentru mine, nu este nici o diferenta intre broiler alb si “kabir”, decat de culoare. Pe langa broileri, “kabirul” se reproduce fara ajutor, este rezistent la caldura, dar nu se impaca bine cu gerul (mai deloc, as spune). Gaina este buna ouatoare. Daca asta iti este intentia sa fie productiva la ouat, ai ales bine; brahma este mai lenesa din acest punct de vedere. Atentie insa, este predispusa bolii Marek. Oare de ce? E ca si cum ai incerca sa aclimatizezi struti la Polul Nord. Pentru turci, spre exemplu, “kabir” este gaina comuna, cum pentru noi este “gat golas de Transilvania” pe care ti-o recomand cu siguranta (excelenta outoare si foarte rezistenta), cu atat mai mult cu cat “gat golas” este rasa! Personal, cresc Brahma pentru oua (omleta, prajituri, dresinguri) si pentru frumusete. Cred ca este vorba de placerile fiecaruia si gusturile fiecaruia. Nu ma incurc in experimente, caci nu vreau sa fac nici gradina zoologica. Succes!

      • Munteanu Mihai spune:

        Multumesc de raspuns,vroiam doar o parere despre Kabir pentru ca am luat anul asta in Mai 25 de pui in vederea sacrificari cand se fac mai mari 2-3 kg si am constatat ca nu prea cresc asa repede ca Brahma(au conditii tot ce trebuie stau la curte) si ma gandeam ca ori nu sunt Kabir ori am gresit undeva cu alimentatia desi ma indoiesc.Cred ca raman la Brahma,pui scosi la incubator pe 2 iunie au acum la 3 luni 1,8 kg nu stiu daca e mult sau putin dar sunt multumit.Multumesc inca o data pentru opinie si o sa urmaresc in continuare blogul dvs.

      • Liviu spune:

        Cu mare placere, oricand!

  4. Buna ziua!

    Am lansat de curant cu proiect in care promovam si vindem foisoare de gradina, casute in copac, balansoare si multe chestii dragute. Vroiam sa stiu daca v-ar interesa un schimb de link-uri sau o metoda de ajutor reciproc. Sunt convins ca veti gasi interesant site-ul nostru http://www.foisoare-gradina.ro . Astept un semn pe info@foisoare-gradina.ro .

    Va multumesc si va doresc un weekend minunat, alaturi de cei dragi!

    Valentin Danaila
    http://www.foisoare-gradina.ro

Lasă un răspuns

Completeaza detaliile de mai jos sau apasa click pe una din imagini pentru a te loga:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s