Lichidare efectiv

Dragii mei,

Cu parere de rau, din motive personale, sunt nevoit, pentru o anumita perioada, sa renunt la cresterea gainilor brahma. Din acest motiv, va anunt ca scot la vanzare un efectiv de 20 de personaje dragute (13 herminat deschis, din care 2 cocosi si restul puici si 10 brahma columbia, din care 2 cocosei). Pretul total, la pachet, este 1500 lei, nenegociabil. Pe langa ele, diverse accesorii (hranitoare, adapatori, 2 maternitati, huruitor cu ciocanele). Rog seriozitate si fara intermediari. Totul se stabileste prin mesaj pe acest blog.

In rest, voi lasa acest blog functional.

img_0356 img_0355 img_0354 img_0352 img_0349 img_0348

LICHIDARE EFECTIV

Dragii mei,

Cu parere de rau, din motive personale, sunt nevoit, pentru o anumita perioada, sa renunt la cresterea gainilor brahma. Din acest motiv, va anunt ca scot la vanzare un efectiv de 20 de personaje dragute (13 herminat deschis, din care 2 cocosi si restul puici si 10 brahma columbia, din care 2 cocosei). Pretul total, la pachet, este 1500 lei, nenegociabil. Pe langa ele, diverse accesorii (hranitoare, adapatori, 2 maternitati, huruitor cu ciocanele). Rog seriozitate si fara intermediari. Totul se stabileste prin mesaj pe acest blog.

In rest, voi lasa acest blog functional.

Raspuns solicitari

Dragii mei,

Ca urmare a solicitarilor dvs., am sa va povestesc urmatoarea chestiune.

Nu vand oua. Nu din rautate, dar, motivele sunt date de experientele celor care fac acest lucru. In primul rand, transportul lor nu este destul de sigur, prin faptul ca exista riscul de a fi sparte, indiferent de modalitatea de expediere. Daca pe colet punem „fragil”, daunele sunt foarte mari (personalul de la curierat are o afectiune privind jocul de fotbal cu coletele pe care scrie „fragil”). Un alt motiv este acela ca, unii dintre dvs. obtin rezultate slabe la incubare (si mie mi se mai intampla acest lucru, chiar in ianuarie am inregistrat un randament de 40% la unul din incubatoare).

Asadar, cea mai buna solutie este de a vinde/achizitiona pui. Si aici fac observatia ca, personal, nu dau puii mai mici de 0 saptamana (de fapt, dupa prima vaccinare cu La Sota).

Un simplu calcul matematic este de folos in ceea ce spun: 20 de oua x 10 lei/ou = 200 lei. Riscul (mai ales pentru cei care nu au conditii optime de incubare si crestere a puilor in maternitati) este foarte mare. Dupa 2 saptamani, avand in calcul un randament de 60%, plus riscul unei mortalitati, chiar si reduse, ramaneti cu apoximativ 10 pui. La acestia adaugati (foarte important) mancarea speciala pentru a se forma in start si vaccinul de o saptamana si de o luna. In acest mod, ajungeti la un cost/pui de 30-40 lei. Nu am adaugat, stresul, munca fiecaruia dintre noi.

Personal, obtin in medie un randament de 80%. Nu pastrez puii iesiti dupa a doua zi de eclozare. Din start, randamentul, desi bun, nu ma ajuta la o statistica favorabila. Eliminand puii eclozati tarziu sau cu defecte, raman undeva la 60-70% din efectiv.

Asadar, ca urmare a celor spuse mai sus exista doua variante, cred eu, mai bune pentru dvs.:

1. fie cumparati pui la 1-2 saptamani de viata (la mine pretul este de 35-40 lei/pui);

2. fie cumparati puii la varste mai mari (de preferat, pana la 6 luni; personal, nu fac acest lucru). Ce pot spune, pentru cei care m-au intrebat, nu mai am de vanzare, decat cate un cocos din albastru, potarnichiu si herminat deschis in varsta de 10 luni.

Pentru cei interesati, mai am pui de la o saptamana pana la o luna din urmatoarele: herminat deschis, negru, albastru si potarnichiu. Nu mai am Rogesattelt si Columbia. Detaliile le stabilim pe mail. Pentru cei care au trimis mesaje in acest sens, nepublicate la cererea lor, va voi raspunde si vom stabili detalii pe mail.

Pretul unei maternitati variaza in functie de numarul de pui ce trebuie sa-i primeasca. Pentru o populatie de 60-70 de pui, o maternitate, cu tot cu accesorii – adapatoari, hranitoare – este de 650 lei, fara accesorii, dar de suprafata mai mare – unii au preferat sa puna hranitoare si adapatoare rotunda – este de 600 lei.

Această prezentare necesită JavaScript.

Actualizare 06.04.2014: Pentru cei care mai doresc herminat deschis, doar cu comanda; disponibili mai am doar negru, albastru si potarnichiu pe negru, in jur de cate 10 din fiecare. Pentru cei care au fost la mine, va spun ca peste 2 saptamani pot sa renunt la un cocos herminat deschis si la un cocos potarnichiu pe negru. Pretul pentru cocosul herminat este 400 lei, iar pentru cel potarnichiu este 250 lei.

Banii sau „viata”

De secole bune, economiștii ne spun că nu putem trăi fără bani, că economia, consumul și, în ultimă instanță, civilizația însăși sunt dependente de bani. Barterul oferă o alternativă viabilă și durabilă care poate corecta eșecurile economiei monetare.
În Valea Lares din Anzii peruvieni oamenii au puţini bani. Nu pentru că urmaşii incaşilor ar fi pauperi, ci pentru că banii nu le prea folosesc. În zonă s-a dezvoltat una dintre cele mai extinse reţele de pieţe de barter din lume în care localnicii schimbă în natură legume, fructe, cereale şi frunze de coca. Pieţele de barter, alternative la schimburile monetarizate şi la economiile autarhice de subzistenţă, asigură accesul tuturor familiilor din zonă la hrană diversă şi fac banii inutili. Valea Lares e structurată pe trei paliere de altitudine. În cea mai joasă zonă, yunga, se cultivă în special fructe şi coca, iar în zonele mai înalte, quechua şi puna, condiţiile sunt mai favorabile culturilor de cereale, cartofi şi manioc. Din pricina condiţiilor nefavorabile de mediu, localnicii au trebui mereu să fie inventivi ca să se asigure că au mereu parte de hrană îndestulătoare şi diferită. Localnicii au pus la punct chalayplasa, pieţe în care localnicii din cele trei zone aduc produsele în exces şi le dau la schimb pentru altele care nu pot fi cultivate în zona lor. Măsurile folosite la schimburile în natură sunt stabilite pe baza convenţiilor sociale. Participanţii schimbă, de pildă, fie un tubercul de cartof pentru un manioc, fie un pumn de grâu pentru unul de porumb. Paritatea schimbului
nu e deosebit de riguroasă şi lasă loc de caritate şi de solidaritate. Se întâmplă adesea ca femeile sărace sau în vârstă, care nu pot să cultive la fel de mult ca cei în putere, să primească ceva în plus, peste unităţile de barter convenite. Pieţele de barter din Anzi sunt, aşadar, mecanisme care reglează nu numai dieta şi biodiversitatea, ci şi relaţiile sociale şi disparităţile de statut. Mai mult, întrucât femeile sunt cele care merg în pieţele de barter să schimbe produsele în exces, aceste pieţe îmbunătăţesc rolul femeilor în societăţile montane din Anzi. Faptul că ele sunt însărcinate cu procurarea unei hrane cât mai diversificate şi nutritive le oferă un statut ridicat în familie, întrucât prin schimb furnizează tipurile de produse pe care bărbaţii nu le pot cultiva.
„Sunt forme non-monetare de procurare a hranei care s-au născut din cultura andină”, scriu Alejandro Argumedo, Neus Marti şi Michael Pimbert, trei cercetători experţi în economii locale sustenabile cu expertiză în Anzii Peruvieni. „Chalayplasa e un răspuns local la pierderea controlului asupra surselor alimentare şi la incertitudinile pieţelor agroalimentare. Astfel, comunităţile locale îşi redefinesc sistemul economic încorporând o combinaţie de forme monetare şi nemonetare de schimb care asigură durabilitatea ecosistemului, a biodiversităţii montane şi a culturii locale”, conchid cercetătorii.
Pieţele de barter din Anzi sunt ameninţate însă de încercările guvernului, ale Băncii Mondiale şi ale companiilor agricole multinaţionale de a-i determina pe localnici să intre pe făgaşul economiei oficiale, monetarizate. Profeţii pieţei nu văd cu ochi buni trocul, pe care teoriile economice clasice şi neoclasice îl consideră o formă primitivă de schimb, strămoşul civilizaţiei economiei de piaţă conduse de dorinţa de profit, în care cererea şi oferta sunt intermediate prin bani. Potrivit acestor teorii, banii, ca instrument de plată, ar fi apărut ca măsură de eficientizare a schimbului în natură. Barterul nu funcţiona perfect din pricina dificultăţii de a găsi la timpul potrivit pe cineva care să aibă nevoie de ce ofertantul avea în exces şi, să aibă, la rândul lui, o cantitate în surplus de bunuri de care să aibă nevoie ofertantul. În aceste condiţii, banii au apărut ca unealtă abstractă, care elimina problematica potrivirii cantitative şi temporale a ofertei şi nevoii. Drept urmare, schimbul mediat monetar, mai eficient şi mai sigur, a inlocuit, în calitate de formă economică superioară, barterul primitiv.
Antropologii care studiază banii dintr-o perspectivă socială, mai puţin orientată spre regulile nemiloase ale pieţei, nu agreează acest tip de înţelegere a dominaţiei banilor. Pentru ei, banii nu reprezintă neapărat singurul mecanism de schimb, iar barterul nu e obligatoriu o formă desuetă de schimb, ci funcţionează adesea paralel cu sistemele economice monetare şi corectează scăpările celor din urmă. „Barterul e adesea prezent acolo unde pieţele care folosesc bani sunt ineficiente, de regulă din cauza deficitului de lichidităţi”, scrie antropologul Keith Hart, profesor emerit la University of London, într-o lucrare în care expune o viziune socială asupra banilor şi schimbului. „Argentinienii, în contextul crizei de bani din 1999-2002 s-au îngrămădit în cluburi de barter. Oamenii aveau o idee destul de clară asupra valorii bunurilor pe care le dădeau la schimb mulţumită pieţelor monetare coexistente la care erau prea săraci să participe”, explică Hart. Aşadar, dacă banii se presupune că au apărut ca regulator al barterului, barterul continuă să existe ca alternativă la eşecurile pieţei. Recesiunea economică globală şi lipsa accentuată de bani a readus în actualitate barterul nu doar în zone presupus subdezvoltate economic, ci chiar în sânul civilizaţiei capitaliste.

În octombrie 2011, New York Times spunea povestea reţelei de barter din Volos, Grecia, ţara europeană care, potrivit statisticilor economice oficiale, se află cel mai aproape de buza prăpastiei falimentului. Unitatea Alternativă Locală (TEM în greacă), e o reţea pe care localnicii din Volos o folosesc pentru a schimba bunuri şi servicii, de la baby-sitting la ore de limbi străine sau depanări de calculatoare la mâncare gătită în casă – şi să primească reduceri la produsele şi serviciile unora dintre firmele locale. Reţeta de funcţionare a reţelei presupune ca membrii să se înscrie într-o bază de date virtuală şi să-şi deschidă un cont care se măsoară în unităţi TEM. Un TEM e echivalentul de barter al unui euro. Membrii pornesc cu zero unităţi TEM şi dobândesc credit oferind bunuri şi servicii, iar apoi folosesc creditul pentru a obţine alte bunuri şi servicii. De asemenea, membrii pot primi vouchere a căror valoare e exprimată în unităţi TEM pe care le pot folosi ca să primească reduceri la tarifele în euro ale comercianţilor locali. Reţeaua din Volos e aşadar, o combinaţie hibrid între monedă alternativă şi barter. Şi nu are nimic care s-o facă primitivă, anacronică sau ineficientă economic. Din contră, la fel ca în cazul pieţelor din Anzi, deschide accesul celor care nu au bani către produse pe care altfel nu le-ar putea cumpăra şi pune umărul la coeziunea comunităţii.

Grecia nu e singurul exemplu de ţară cu probleme economice unde se apelează la barter pentru corectarea lipsei de bani. Televiziunea americană ABC semnalează o creştere importantă a numărului de membri pe care îl au reţelele de barter din SUA. Situl http://www.swap.com, destinat acestui tip de schimb, contabilizează mai bine de 4 milioane de membri, http://www.barterquest.com intermediază schimburi de bunuri de valoare mare, cum sunt proprietăţile imobiliare, iar secţiunea de troc de pe http://www.craigslist.com e actualizată zilnic. La nivel local, unii mici antreprenori au început să accepte plata pentru serviciile lor sub forma de contraprestaţie, iar mamele din California îşi îmbracă adesea odraslele cu haine obţinute la schimb. Barterul revine nu doar din pricina reducerii puterii de cumpărare. Un alt factor crucial este apariţia şi extinderea cu adevărat globală a Internetului.

Dacă în vremuri trecute barterul era incapacitat de nealinierea ofertei cu cererea, Internetul oferă îndeajuns de multe opţiuni cât să satisfacă cele mai multe nevoi. Astfel, graţie Internetului, banii nu mai reprezintă singurul instrument de tranzacţie. Schimbul în natură nu e cu nimic mai prejos sau mai neeconomic decât pieţele ce funcţionează pe bază de bani. Din contră, în unele condiţii, barterul repară ceea ce pieţele strică. În Anzi, asigură perpetuarea biodiversităţii şi accesul diverselor categorii de locuitori la produse pe care nu le pot cultiva ei înşişi şi nici nu le pot cumpăra. În Volos, strânge relaţiile sociale şi oferă o portiţă spre bunuri şi servicii la vreme de penurie de euro în borsetele grecilor. În Statele Unite, facilitează continuarea relaţiilor economice şi nu permite blocarea consumului. Una peste alta, barterul nu e nicidecum o practică uitată, o formă economică arhaică, ci o modalitate de schimb eficientă şi utilă economic, social şi ecologic, chiar şi în condiţiile instituirii predominanţei banilor în capitalismul târziu.

Oul – la ce e bun?

Rheo Blair, cel care a inventat suplimentele alimentare prin anii 60’, a spus ca oul este cel mai bun aliment. Anii au trecut si oul a castigat o reputatie foarte proasta, datorita colesterolului. Medicii romani isi sfatuiesc pacientii ori de cate ori au ocazia sa nu manance oua, spunand…fara a se gandi prea mult… ca ouale le vor face rau. Pe ce se bazeaza ei de fapt, cand spun asemenea lucruri ? Ei spun de fiecare data ca, colesterolul din galbenus iti poate pune sanatatea in pericol.

Corpul uman are nevoie de o cantitate de minim 200 mg de colesterol, dar necesarul zilnic poate urca in unele cazuri…pana la 1-2 grame….depinde de activitatile zilnice ale fiecaruia. Un ou mare de gaina contine circa 212 mg de colesterol, deci colesterolul dintr-un singur ou nu depaseste in nici un caz…necesarul zilnic de colesterol. Majoritatea hormonilor din corpul nostru sunt sintetizati…din colesterol.

Daca o persoana tine o dieta echilibrata, fara a consuma grasimi de origine animala, poate consuma si 2 oua pe zi, fara nici o problema. In lipsa alimentelor bogate in colesterol,  ficatul nostru oricum, isi va produce singur colesterolul de care are nevoie…va folosi grasimile din celelalte alimente pentru a face asta. Colesterolul tine celulele noastre in viata si le ajuta sa se dezvolte…atat de important este colesterolul…Oul este o insa si sursa foarte buna de proteine, un ou contine 6 grame de proteina de calitate. Galbenusul contine lecitina, pentru o sanatate mai buna a creierului, si foarte multe vitamine: A, D, E, K, A, B1, B2. Contine, dealtfel, si foarte multe minerale : fosfor, potasiu, magneziu, calciu si fier. Oul este unul dintre rarele alimente care contine proteine complete, adica contine toti cei noua aminoacizi pe care corpul uman nu-i poate fabrica singur.

Oul, fiind unul dintre cele mai bune alimente de pe planeta, are o valoare energetica scazuta…doar 90-100 de calorii. Oul nu poate face rau decat celor care…pe langa oua…mai consuma si foarte multe grasimi de origine animala: mici, carnati, ceafa la gratar, etc. Oul prajit in ulei, este mai nociv decat oul fiert….conteaza foarte mult deci…cum mancam ouale. Momentul zilei in care consumam oul este foarte important…seara, oul poate deveni nociv…insa dimineata este considerat…medicament. Sa nu uitam totusi ca oul contine toate elementele necesare pentru a aduce viata pe pamant. Ignoranta unor medici, ii face sa para cam…depasiti. Ei sfatuiesc oamenii sa nu manance oua, bazandu-se doar pe o diploma care le da siguranta de a nu fi contrazisi, sau ei asociaza colesterolul cu…oul de gaina ?  Sau este doar o lipsa de respect pentru pacient…datorata salariilor mizere pe care acestia le primesc ? Daca nici macar medicii nu ne mai pot ajuta…ce ne ramane de facut ?

Oricum ar fi, lasand analiza la o parte, oua mananc de cand ma stiu (de la gaini „stresate” sau nu). In iarna asta, nu am reusit decat sa le pun deoparte, in incubator, si iata, ca iese urmatoarea serie:

Placintutze la 5 zile

Placintute…

In sfarsit, a inceput si a doua miniserie de puiuti, sau mai bine spus, placintute proaspete de cateva ore.

[slideshow Placinte (1) Placinte (2) Placinte (3) Placinte (4) Placinte (5)]

Si totusi, atat de fragili…

Iarna a inceput in ianuare

Suparat toata luna decembrie ca nu vad pic de zapada, ma gandeam la fel si fel de situatii, unele chiar apocaliptice. Intram in 2014 si, dupa cum bine stiti, spre sfarsitul lunii ianuarie VINE ZAPADA!. Si ce zapada si ce viscol… Au fost ani si mai rai…dar, pana la urma, e iarna. Dupa cele doua reprize de viscol (timp in care am incercat, fara succes, sa fac poteci), mi-am luat lopata la spinare si am inceput sa-mi croiesc alei prin curte. E drept ca, aproape o saptamana m-am luptat cu zapada troienita.

Această prezentare necesită JavaScript.

Cu mainile inghetate pe coada lopetii si biciul vantului pe obaz, nu m-am lasat, mai ales ca eram nerabdator sa-mi vad gainusele.

Si cand ma gandesc, e doar ianuarie, mai este si „femartie”!

Asa zisii crescatori

In ultimul timp, acest blog a fost asaltat de fel si fel de asa zisi „crescatori” de gaini de rasa, lasandu-si, binenteles, link-ul catre pagina lor de pe sunphoto, o platforma, care, initial, a avut intentii bune, dar, s-a dovedit a fi un fel de „mercador”. Personal, ii numesc crescator sunphoto. Nici macar nu sunt crescatori, ci pur si simplu copiaza cu nesimtire pozele altor crescatori, ideile si sfaturile adevaratilor crescatori, insusidu-si cu nerusinare informatiile respective. Oare acesti mincinosi nu au habar ca exista drepturile de copyright? Oare, acesti hoti si mincinosi nu stiu ca, mai devreme sau mai tarziu, cei care isi doresc cu pasiune sa stie adevarul, isi vor da seama de realitate? Acesta este, de altfel, unul din motivele pentru care nu am pagina pe acest „sunphoto”, si nu sunt singurul de aceasta parere. Stiu cativa crescatori care au renuntat la sunphoto, tocmai din cauza „mercador-izarii” acestei platforme.

Sa luam un exemplu: acest individ

http://cimpeanflorin.sunphoto.ro/Bolile_cele_mai_importante_la_Gaini

copiaza cu nerusinare, cuvant cu cuvant articolul scris de mine aici:

https://gainibrahma.wordpress.com/2011/04/09/bolile-cele-mai-importante-i/

Am aflat cine este mincinosul cu pricina si ghiciti ce: nici nu are vecin, care sa cresca gaini de rasa…. Prefer sa nu mai intru in detalii. Deduceti si voi.

Si as putea continua cu asemenea exemple, nenumarate.

Asadar, aveti grija ce cumparati si de la cine cumparati! Fiecare zona din aceasta tarisoara au crescatori seriosi de pasari de rasa. Mai bine ii vizitati, decat sa va pacaliti.

Un alt aspect extrem de ciudat pe care l-am intalnit este „garantarea procentului de 65% a randamentului de eclozare”!

Mai sa fie; cum naiba vine asta? Cocosul functioneaza doar 65%? Mai baieti, cocosul este fertil sau nu. daca pui cocosul la 30 de gaini, mai inteleg, dar cand ai un cocos si 5 gainuse, te mai numesti si mare crescator (in realitate, cumpara pui sau familii de la crescatori consacrati, ii tine 2-3 ani, timp in care vinde oua), cum iti explici ca tu garantezi procent de eclozare de 65%? Sau am mai vazut si 70%. Numai daca, te-ai pus tu pe treaba, in locul cocosului; asta se numeste zoofilie…..

Dragii mei, daca vreti sa faceti investitii in pasari de rasa, va sfatuiesc sa va duceti la expozitiile ce se organizeaza in zonele dvs. Studiati crescatorul si exemplarele acestuia si stabiliti, cu acceptul lui, vizite. E adevarat ca, si aceste expozitii nu garanteaza siguranta ca acel crescator este cu adevarat proprietarul liniei, dar e ceva, decat sunphoto. Din pacate, stiu destui crescatori de pasari de rase, care nu se mai duc la expozitii. Unii dintre ei, impatimiti cu adevarat, participa la expozitii organizate in Germania, Austria, Polonia. Bravo lor!

Succes!

Primii puiuti pe 2014

Anul acesta, ca urmare a solicitarilor mai numeroase decat in anul precedent, am decis sa incubez mai devreme. Asadar, incepand cu ultima decada a lunii decembrie, printre primele si putinele oua „culese”, s-au aflat puse la incubat cele din Brahma Negru. Urmatoarele serii se afla deja, in numar mai mare, in procesul de incubare: herminat deschis, albastru, potarnichiu pe negru, Rotgesattelt.

Si, iata-i pe micuti, la 2 zile:

293304fe0bb3f65b8d14e5d35952b3e8