Se pare ca tot mai multi dintre cititorii acestui blog cauta, pot spune, cu disperare, materiale informative despre Salmonella. Inainte de a incepe o descriere a Salmonella, un singur lucru va spun (si din experienta mea, dar si a altor fermieri): igiena este extrem de importanta in sanatatea oricarei pasari, animal, fiinta. Noi, oamenii, daca am locui intr-un adapost slab luminat, umed si plin de mucegai, nu ne-am imbolnavi? De doi ani incoace, nivelul de trai scazand si hotia crescand de la Zeus si pana la Cerber, nu ne-am periclitat sanatatea? Nu cresteti pasari sau animale de companie numai de dragul de a avea (simptomul lacomiei) daca nu sunteti in stare sa va ocupati de ele. Un alt aspect, la fel de important este alimentatia. Pana si noi, oamenii, suplimentam necesarul organismului cu vitamine si minerale.

O echipa de cercetatori din nou-formatul Departament de sanatate a populatiei de la Universitatea din Georgia, Colegiul de Medicina Veterinara a lansat un studiu pentru a determina cum sa elimine bacteriile salmonella din procesul de productie de pasari.
Ceea ce au incercat sa faca este sa urmareasca salmonella prin intermediul lantului alimentar, astfel incat sa se poata identifica in ce moment se pot introduce masuri de interventie cel mai eficient, a declarat John Maurer, profesor asociat de sanatate a populatiei si seful echipei de cercetare. Aceasta cercetare va deveni un punct de reper al studiului care va oferi intelegere de baza a raspandirii salmonella, a declarat John Glisson, ca si problema a sanatatii populatiei. Acest lucru este un indicator important al rolul proeminent pe care UGA-a luat in cercetare in domeniul sigurantei alimentare in aceasta tara.
Problema este ca la puii de gaina si multe alte animale infestate cu salmonella rareori cauzeaza boli. Puii de gaina si chiar adultii pot fi purtatori de bacterii si inca par perfect sanatosi.
Daca stim ca majoritatea contaminarii se petrece in efectivele ameliorate, putem veni cu strategii de interventie sa oprim raspandirea la urmasi, a declarat Maurer. Daca stim ca salmonella este dobandita in cadrul fermei de pui broiler, atunci stim ca trebuie sa ne curatam ferma si dezinfecta.
Aproximativ 600 de decese sunt atribuite infectiei acute de salmonella in fiecare an. Mai mult de 40.000 de cazuri sunt raportate in fiecare an, numarul de infectii real este mult mai mare.
Cele mai multe cazuri individuale si focarele de Salmonella sunt cauzate de modul gatirii carnii, nu destul de bine. Cauzele secundare includ contaminari incrucisate de la carnea cruda pana la carnea fiarta, prepararea sau refrigerarea necorespunzatoare a alimentelor, care permite bacteriilor timp sa creasca.
Salmonella poate provoca probleme mai grave cum ar fi infectia sangelui. Eliminarea bacteriilor din lantul de aprovizionare la produsele alimentare in industria de pasari de curte ar duce la alimente mai sigure pentru consumatori.

Infecţiile salmonelice sunt frecvent întâlnite la păsări şi mamifere, deoarece agenţii patogeni (salmonelele) sunt larg răspândite în natură. Toate serotipurile (speciile) de salmonele sunt parazite pentru animale şi om. Astfel, germenii au fost izolaţi de la insecte, reptile, păsări, mamifere şi de la om, ca şi din diferitele elemente ale mediului ambiant (sol, ape de suprafaţă, alimente, furaje, etc.). Mai mult în ultimii ani asistăm la o activitate febrilă, la un adevărat asalt de comunicări, care semnalează tot mai frecvent izolarea şi identificarea unor serotipuri de Salmonella.
Multe din acestea sunt izolate din alimente şi furaje, din natură sau din conţinutul intestinal al animalelor şi omului, fără să fie implicate în procese morbide, exprimate clinic şi imunologic. Prezenţa lor în organism se exprimă doar prin stări de epifitism, respectiv prin stări de purtători şi eliminatori de germeni, mai mult sau mai puţin îndelungate. Problema devine şi mai sensibilă discuţiilor, în cazul aşa ziselor tipuri „rare” de Salmonella, izolate mai ales de la animale şi din furaje de origine animală. Din această cauză, pare normal să ne punem întrebarea, dacă sunt sau nu patogene aceste serotipuri (specii) şi care trebuie să fie conduita noastră în contextul măsurilor de prevenire şi combatere. Prezenţa salmonelelor într-un organism este legată fie de starea de portaj, fie de cea de boală. Mai mult, prezenţa unei salmonele constituie un potenţial factor patogenic atât pentru animale, cât şi pentru om. Astfel, se admite că Salmonella gallinarum şi Salmonella pullorum sunt agenţi specifici pentru găină şi alte specii de păsări, la care produc obişnuit infecţii enzootice, caracterizate prin mari pierderi economice. Potenţialitatea patogenă a acestora, deşi prezintă o pronunţată adaptare la organismul speciei găină, se manifestă în anumite condiţii şi faţă de alte specii animale, inclusiv pentru om.
Pe de altă parte, multe din serotipurile (speciile) de Salmonella izolate iniţial din alimente, furaje, animale, etc., pentru care nu există antecedente privind patogenitatea, sau dovedit ulterior ca fiind un potenţial patogen pentru animale, sau toxiinfecţios pentru om. De asemenea, multe cercetări au urmărit să clarifice natura relaţiilor ce se stabilesc între diferitele serotipuri (specii) de Salmonella şi organismele în care acestea au pătruns. Pare greu de explicat de ce, destul de frecvent, chiar şi în cazul unor serotipuri foarte patogene, raporturile dintre organism şi germeni rămân în stadiul de strict epifitism, mai mult sau mai puţin îndelungat.
Aceste aspecte au făcut să se considere că, serotipurile de Salmonella faţă de care organismul nu formează anticorpi, sunt lipsite de patogenitate pentru specia animală respectivă, deoarece nu generează de fapt, o stare de conflict. Totuşi, între starea de conflict şi patogenitatea unui tip de Salmonella, pentru o anumită specie animală, există relaţii de interdependenţă.
Mai mult, sunt semnalate stări de purtători interstinali la porcine cu Salmonella cholerae-suis (Bugeac şi col.) şi la bovine cu Salmonella enteritidis, fără ca în serul sanguin să se depisteze anticorpi specifici.
Din numeroasele investigaţii bacteriologice, rezultă că natura relaţiilor ce se stabilesc între organism şi germeni, este adeseori deosebit de complexă. Ele se manifestă uneori numai prin stări de epifitism intestinal, germenii nedepăşind bariera gastrointestinală.
Alteori, se constată o penetraţie limitată a salmonelelor exprimată prin localizări în limfonodurile mezenterice, etc., fără să fie însoţită de manifestări morbide sau activări imunologice. Aceste stări de echilibru dinamic se pot transforma în procese infecţioase, uneori deosebit de grave, cu evoluţie septicemică, sub acţiunea unor factori stresanţi.
De aceea, stările de epifitism sau stările de purtători cu localizări organice, trebuie privite de fapt ca forme particulare de manifestare ale aceluiaşi proces infecţios, dependente de numeroşi factori şi care se pot genera reciproc. Mai mult, se poate afirma, că totalitatea tipurilor de Salmonella, indiferent de originea lor, au o potenţialitate patogenă a cărei exprimare este dependentă de natura relaţiilor ce se stabilesc între organism şi germeni, de doza ingerată, de  particularităţile reactive ale organismului, de caracteristicile speciei de Salmonella, de intervenţia unor factori cu acţiune stresantă, etc.
Posibilitatea transmiterii salmonelelor de la purtător la alte organisme animale este îngrădită, într-o oarecare măsură de incapacitatea lor, luate în totalitate, de a se transmite la toate speciile animale.
Se poate afirma că, în cadrul genului Salmonella există unele specializări ecologice şi de patogenitate, specializări care nu-şi găsesc încă o explicaţie documentată ştiinţific, dar care incontestabil există. Astfel, nu se cunoaşte care sunt factorii pe care îi posedă Salmonella typhosa sau Salmonella gallinarum-pullorum, care fac ca, în condiţii naturale, una să fie patogenă numai pentru om, iar cealaltă numai pentru păsări, sau de ce unele specii de Salmonella au un spectru larg de patogenitate, cum sunt: Salmonella typhimurium, Salmonella enteritidis, etc., iar altele, unul îngust sau foarte îngust.
Păsările, aproape în totalitate, atât cele domestice cât şi cele sălbatice, pot fi purtătoare şi eliminatoare de salmonele şi pot manifesta infecţii clinice de o gravitate variabilă, dar în general severe şi deseori mortale. Mai mult, ele stau în majoritatea cazurilor la originea toxiinfecţiilor alimentare la om.
Observaţiile efectuate de Calnek (1997) au evidenţiat că 94% din puii broileri, 87% din efectivele de curcani şi 47% din găinile producătoare de ouă, sunt purtătoare de salmonele. Acest rezervor imens explică faptul că mai mult de 1/3 din infecţiile salmonelice la om se datoresc consumului de carne şi ouă de pasăre. Din această cauză, problema infecţiilor salmonelice la păsări s-a transformat în ultimele decenii dintr-una predominant economică, într-una de sănătate publică, fiind în atenţia forurilor de specialitate naţionale şi internaţionale.
Având în vedere creşterea rolului păsărilor domestice şi sălbatice, ca şi a produselor acestora (carne şi ouă) în apariţia îmbolnăvirilor, dar şi a toxiinfecţiilor alimentare la om, ne-am propus a investiga pe de o parte etiologia şi prevalenţa (frecvenţa) infecţiilor paratifice la păsări, iar pe de altă parte prezenţa speciilor de salmonele în produsele avicole destinate consumului public. 

STUDIU DE CAZ 

Astfel, cercetările bacteriologice efectuate pe embrioni morţi, pui neviabili şi pe deşeuri de incubaţie au dus la izolarea unei flore bacteriene mixte, reprezentate de Escherichia coli (15,24%), Proteus vulgaris (12,26%), Staphylococcus aureus (7,61%) şi Salmonella spp.(4,65%). Tulpinile de Salmonella au fost identificate biochimic şi serologic ca Salmonella djugu, Salmonella enteritidis, Salmonella typhimurium şi Salmonella inganda. Cele mai multe tulpini s-au izolat de pe cojile de ouă după ecloziune, urmate în ordine descrescătoare de ouă incubate şi cele mai puţine de la puii neviabili eclozionaţi. De la păsările adulte (subcap. 5.2) din foliculii ovarieni modificaţi, ca formă
şi culoare şi din ficat s-a izolat o floră reprezentată de Salmonella enteritidis (9,32%), Salmonella typhimurium (27,90%), Escherichia coli (27,90%), germeni coliformi (9,32%) şi Proteus vulgaris (27,90%). Flora bacterienă a fost diferită în funcţie de organ. Din foliculii ovarieni modificaţi s-a izolat Salmonella typhimurium şi Salmonella enteritidis, în timp ce din ficat au predominat germenii Gram negativi reprezentaţi de Escherichia coli şi germenii coliformi.
Examenul serologic (subcapitolul 5.3) efectuat prin reacţia de hemoaglutinare rapidă după 13, 26, 34 şi 45 de zile de la imunizarea păsărilor cu tulpina 9R au evidenţiat reacţii pozitive la 36 (2,45%) găini, iar din acestea 22 (75,80%) au reacţionat pozitiv la titruri cuprinse între 1/20-1/640 la reacţia de seroaglutinare lentă.
De la păsările cu reacţii pozitive cu titru mai mare de 1/40 şi cu leziuni de ooforită cronică şi peritonită fibrinoasă, prin însămânţări pe medii de cultură, din foliculii ovarieni modificaţi ca formă şi culoare, s-a izolat Salmonella
typhimurium, dar nu Salmonella gallinarum, tulpina 9R.
Cercetările bacteriologice şi serologice, privind determinarea stării de purtător şi eliminator efectuate pe un număr de 20 păsări inoculate pe cale subcutanată şi intramusculară, cu Salmonella typhimurium şi Salmonella enteritidis, au
evidenţiat lipsa reacţiilor serologice pozitive, lipsa germenilor, în secreţiile uro-genitale şi prezenţa germenilor pe coaja ouălor la 2 păsări în a 7-a zi după infecţie. Examenul bacteriologic al ouălor de la găinile inoculate şi incubate, ca şi al puilor eclozionaţi a fost negativ ceea ce face să apreciem că starea de purtător nu se realizează în mod obişnuit. În schimb, stadiul de excretor a fost evidenţiat la 14-a şi a 21-a zi după infecţia pe cale subcutanată cu Salmonella enteritidis.
Cercetările epidemiologice şi clinice efectuate într-un episod de paratifoză apărut în două hale de creşterea puilor cu un efectiv la populare de 47.405 (14.976 în H1 şi 32.429 în H2), au evidenţiat o mortalitate de 15,10%. în ambele hale,
îmbolnăvirile au debutat exploziv, înregistrând un vârf la vârsta de 6 şi respectiv 10 zile, s-au menţinut crescute timp de 5-6 zile, după care au scăzut vertiginos. Clinic, infecţia paratifică a evoluat acut, cu manifestări de anorexie, polidipsie, imobilitate cu tendinţa de îngrămădire, horiplumaţie, diaree cu materii fecale apoase de culoare galben-verzuie, uneori cu striuri sanguinolente şi sfârşit mortal după o evoluţie 24-72 ore.
La necropsia puilor morţi, leziunile macroscopice s-au încadrat în tabloul septicemiei paratifice tradus prin congestii şi hemoragii pe seroase şi în organele interne, focare necrotice miliare în ficat şi cord, enterită cataral-hemoragică difuză sau congestivo-hemoragică la nivelul duodenului şi sacul vitelin neresorbit.
Însămânţările pe mediile de cultură, efectuate din cadavrele de pui (cord, ficat, sac vitelin neresorbit), cât şi de pe coaja ouălor, prelevate din incubator, au dus la izolarea agentului etiologic, identificat biochimic şi serologic Salmonella djugu.
Sensibilitatea „in vitro” faţă de o gamă de substanţe antibacteriene s-a cercetat la 105 tulpini aparţinând genului Salmonella izolate în perioada 2002-2006 din diverse materiale patologice (cadavre de pui, coaja ouălor de incubaţie, cadavre de păsări adulte, materii fecale de pasăre, deşeuri de incubaţie). Din acestea, 33 (31,42%) tulpini s-au izolat din cadavre de pui, 26 (24,75%) tulpini din cadavre de păsări adulte, 15 (14,23%) tulpini din materii fecale recoltate de la păsări şi de la pui sănătoşi, 18 (17,13%) tulpini de pe coaja ouălor şi 13 (11,19%) tulpini din deşeuri.
Rezultatele obţinute arată că sensibilitatea celor 105 tulpini de Salmonella, identificate serologic, faţă de activitatea substanţelor antibacteriene cercetate, diferă în funcţie de serovarietate (de specie). Astfel, cele 59 tulpini de Salmonella djugu s-au dovedit foarte sensibile (100%) faţă de acţiunea amoxicilinei (59 tulpini), gentamicinei (59 tulpini), kanamicinei (59 tulpini) cloramfenicolului (59 tulpini), sensibilă la acţiunea eritromicinei (32 tulpini), fuirazolidonei (32 tulpini) şi rezistentă faţă de activitatea substanţelor colistin (34 tulpini), streptomicină (25 tulpini),
furazolidon (19 tulpini).
Cercetările privind incidenţa salmonelelor în carnea şi organele de pasăre s-au efectuat pe un număr de 490 probe reprezentate din 310 carne de pui (pui Griller, pui calit. a I-a C+G, tacâmuri de găină sau pui) şi 180 probe de organe
(ficăţei şi pipote), recoltate din abatoare, din unităţi comerciale şi de la gospodăriile populaţiei. Din aceste probe, la examenul bacteriologic s-au izolat 18 (3,66%) tulpini de Salmonella spp., din care 8 (2,58%) din carne şi 10 (5,55%) din organele de pasăre.
Cele 18 tulpini izolate, biochimic şi serologic au fost identificate ca Salmonella Saint-Paul (4 tulpini), Salmonella enteritidis (3 tulpini), Salmonella typhimurium (3 tulpini), Salmonella agona (2 tulpini), Salmonella djugu (2 tulpini), Salmonella cholerae suis (2 tulpini), Salmonella dublin (1 tulpină) şi Salmonella inganda (1 tulpină).

Pentru cei amatori de intoxicare cu produse chimice, tratamente si aplicare preventiva de substante chimice, redau mai departe un material elaborat de DR. Cătălin TUDORAN:

GHID PRACTIC PENTRU PREVENIREA ŞI COMBATEREA PRINCIPALELOR BOLI LA PĂSĂRILE CRESCUTE ÎN SISTEM EXTENSIV 

PREVENIREA ŞI COMBATEREA BOLILOR DE NUTRIŢIE ŞI METABOLISM.

             În scopul asigurării unei stări de sănătate compatibile şi cu o dezvoltare corporală optimă şi obţinerea unei producţii de carne şi ouă, care să-l satisfacă pe crescătorul particular, este necesar să se asigure un furaj combinat echilibrat cu principii nutritivi.

            Astfel ROMVAC COMPANY SA produce şi pune la dispoziţia crescătorilor rurali premixuri proteino – vitamino – minerale după cum urmează:

            ROMSTARTER A 1+9. Produsele sunt destinate producerii de furaje combinate pentru pui şi tineret avicol cu precădere păsărilor destinate producţiei de ouă (din rasele Leghorn, Rhode-Island, Sussex,etc.), cât şi pentru rasele destinate producţiei de carne (Cornish, Rock). Practic, pentru a obţine furajul combinat destinat furajării păsărilor se realizează un amestec constând dintr-un kilogram de premix cu nouă kilograme de măciniş (porumb şi / sau porumb şi grâu). Furajul astfel obţinut se administrează la pui şi tineretul avicol de la vârsta de o zi şi pâna la vârsta de  18 – 20 săptămâni (5 luni).

            OVOPLUS. Premixul proteino-vitamino-mineral este destinat cu predilecţie păsărilor în pregătire de ouat, precum şi pentru găinile adulte, de la care ne propunem să obţinem ouă pentru consum şi / sau reproducţie. Având în vedere faptul că maturitatea sexuală (vârsta primului ou) este atinsă în jurul vârstei de   19 – 20 săptămâni la rasele uşoare şi 23 – 24 săptămâni la rasele de carne, este recomandabilă introducerea produsului în furaj cu aproximativ 3 – 4 săptămâni anterior producerii primului ou. Încorporarea se face respectând acelaşi raport de 1 kg / 9 kg măciniş, ca şi în cazul produselor ROMSTARTER.

            CAVITROM – pulbere cu fosfat dicalcic, carbonat de calciu, polivitamine, 1,5 kg / 100 kg uruiala, combate rahitismul, stimuleaza dezvoltarea corporala, ouatul.

            ROMZEOFORT şi VITAPREMIX BIOMOS sunt alte pulberi care administrate în furaj asigură producţii de calitate a tineretului şi adultelor galinaceelor. Pe întreaga perioadă de creştere şi exploatare a păsărilor în gospodăriile individuale, recomandăm şi administrarea suplimentară în apă şi furaj a premixurilor vitamino-minerale, a celor cu aminoacizi de sinteză precum şi a vitaminelor hidrosolubile. Acestea vor asigura o viteză de creştere optimă, o uniformitate a loturilor de păsări precum şi o creştere a rezistenţei păsărilor la îmbolnăviri. Gama produselor este foarte largă şi variată, astfel:

–          la puii mici (până la vârsta de 2 săptămâni) recomandăm următoarele produse:

            COMPLEX POLIVITAMINIC BUVABIL : administrat în toată apa de băut în primele 7 zile de viaţă în doză de 1 ml / litru Este de dorit, pentru a îmbunătăţii substanţial apetitul, demarajul şi viabilitatea puilor proaspăt eclozionaţi, să asociem la acest produs şi produsul VITA B COMPLEX. Pe parcursul unui an calendaristic, atât la tineretul avicol, cât şi la adulte, este recomandabil să se administreze lunar, pe o perioadă de 5 zile, această gamă de produse după cum urmează:

            VITA B COMPLEX – 1,5 ml / litru apă / zi, 5 zile.

            ROMBIOTIM (forma hidrosolubilă 1 g / litru apă / zi sau 2 g / kg furaj) recomandabil să se administreze, atât la tineret, cât şi la adulte, minim 5 zile.

            VITAMINA AD3E se administrează în apa de băut în doză de 2 ml / litru apă / zi, atât la tineret cât şi la adulte, timp de 3 – 5 zile. Recomandăm ca aceste produse să fie utilizate de către crescător în mod alternativ şi prin rotaţie, lunar, pe tot parcursul unui an calendaristic.

 PREVENIREA BOLILOR INFECŢIOASE PRIN VACCINĂRI OBLIGATORII SAU DE NECESITATE

             Principalele boli infecţioase de origine virală şi bacterienă cu care se poate confrunta crescătorul de păsări în gospodăria individuală sunt: BOALA DE NEWCASTLE (Pseudopesta aviară-ppa), DIFTEROVARIOLA, BURSITA INFECŢIOASĂ, HOLERA AVIARĂ, TIFOZA AVIARĂ pentru care ROMVAC COMPANY pune la dispoziţie vaccinuri eficiente.

             BOALA DE NEWCASTLE (Pseudopesta aviară) o boală extrem de păgubitoare produsă de un paramixovirus poate să inducă o mortalitate foarte ridicată (90-100%). Afectează găinile, curcile, bibilicile, fazani, prepeliţele, păunii şi porumbeii. În scopul unei bune protecţii specifice, recomandăm ca efectivele de tineret (0-20 săptămâni) să fie vaccinate de două ori consecutiv, cu vaccinuri vii lentogene, AVIPESTISOTA  sau AVIPESTIVAC Cl 90 (la orice vârstă), de asemenea, găinile şi curcile adulte se pot vaccina cu vaccinuri vii. Tineretul (peste 45  zile), găinile adulte şi curcile se pot vaccina şi cu vaccinuri uleioase inactivate:  AVIPESTIOL FORTE, PESTIHOLVAC FORTE (care este un vaccin bivalent, folosit în prevenirea, atât a bolii de Newcastle, cât şi a holerei aviare). Recomandăm la păsările adulte 3 vaccinări pe an la interval de 4 luni, cu  AVIPESTIOL FORTE sau PESTIHOLVAC FORTE, 0,3 ml/pasare.

            Vaccinurile pot fi administrate individual, pe cale oculară (cele vii) sau injectabil (vaccinurile vii şi inactivate pe cale intramusculară sau subcutanat) sau prin metode masale, prin aerosoli, cu ajutorul unei pompe de tip Vermorel (vaccinurile vii). Vaccinarea în apa de băut nu o recomandăm, fiind în general slab imunogenă. Vaccinarea contra pseudopestei aviare este obligatorie.

            La porumbei, se vor folosi preventiv vaccinurile PARAMIXOVACOL (vaccin inactivat uleios contra paramixovirozei – 0,2 ml / porumbel) sau COLUMBOPOLIVAC S (vaccin inactivat, apos, bivalent contra paramixovirozei şi salmonelozei porumbeilor – 0,2 ml / porumbel – produs în omologare).

            BURSITA INFECŢIOASĂ AVIARĂ (Boala de Gumboro). Este o boală infecţioasă ce poate provoca o mortalitate deosebit de mare la tineretul avicol: 30 % la rasele de carne şi 69 – 90 % la rasele de ouă.

            Se practică  vaccinarea tineretului cu BIAROMVAC I93 sau BIAROMVAC PA, în jurul vârstei de 10 – 11 zile, în funcţie de situaţia epidemiologică. Pentru o foarte bună imunizare sunt necesare 2 – 3 vaccinări (respectiv la vârstele de 10, 13 şi 15 zile). Vaccinul se poate administra în apa de băut, după o dietă hidrică de 3 – 4 ore sau parenteral.

            DIFTEROVARIOLA AVIARĂ. Pentru păsările destinate producţiei de ouă recomandăm vaccinarea cu AVIPOX COL 81, la vârsta de 8-10 săptămâni şi o revaccinare la vârsta de 16-18 săptămâni cu vaccinul AVIPOX – GAL. Vaccinările se practică numai individual prin metoda „înţepării” în pielea aripii (metoda stick). Vaccinarea la efectivele de găini, se va face în localităţile cu antecedente epizootice în ultimele 12 luni. La porumbei, se utilizează preventiv vaccinul ROMPORPOX.

            TIFOZA AVIARĂ (Tifopuloroza-Salmoneloză). Având în vedere incidenţa mare a acestei boli la păsările la care creşterea şi exploatarea se poate întinde pe o perioadă relativ lungă (2 – 4 ani), recomandăm vaccinarea pentru a preveni această bacterioză majoră. În acest scop, recomandăm folosirea vaccinului viu TIFOROMVAC. Sunt necesare cel puţin 2  vaccinări la vârsta de 8 şi 18 – 20 săptămâni. Vaccinul se administrează individual (injectabil, subcutanat sau intramuscular).

            HOLERA AVIARĂ. Este una din bolile bacteriene majore, frecvent întâlnită în sistemul de creştere extensiv. Cele mai multe focare de boală apar în anotimpurile reci şi umede. Poate afecta, atât găinile şi curcile, cât şi raţele şi gâştele. Găinile pot fi vaccinate cu vaccin viu HOLEVAC (de la vârsta de 8 – 12 săptămâni) sau vaccin inactivat – HOLEVACOL sau PESTIHOLVAC FORTE (vaccin viu contra holerei aviare, dar şi a pseudopestei aviare) de două ori pe an (martie – septembrie),  în localităţile cu antecedente de boală. La raţe şi gâşte, se vor practica două vaccinări pe an, în martie şi septembrie, cu vaccinul inactivat HOLEPAL, administrat individual subcutanat. La raţă, toate inoculările se fac cu o doză vaccinală, iar la gâşte cu două doze vaccinale, cu excepţia primei vaccinări, la care se foloseşte o singură doză (vârsta de la care se poate face vaccinarea este de 3 – 4 săptămâni).

 PROFILAXIA ŞI TERAPIA MEDICAMENTOASĂ ANTIMICROBIANĂ

             În gospodăria extensivă (ţărănească), în efectivele de păsări, pot fi întâlnite o multitudine de infecţii sau boli determinate  de agenţi bacterieni condiţionat şi / sau patogeni (E. coli, Salmonella spp., H. paragallinarum, Streptococi, Stafilococi, etc.), precum şi Mycoplasma spp. Din aceste considerente este necesară o intervenţie medicamentoasă cu antibiotice cu spectru larg. Pentru prevenţie, recomandăm aplicarea unor tratamente lunare pe o perioadă de 5 – 7 zile în cadrul unui program de rotire. Dintre medicamentele antimicrobiene utilizate în prevenţie, recomandăm:

–          OXITETRACICLINĂ 50% pulbere hidrosolubilă, 2-5 g / litru apă/zi, 3 – 7 zile

–          OXIROM – pulbere hidrosolubilă – în doză de 1 g / litru apă / zi, 3-5 zile

–          ERITROM 6% s.a. – pulbere  hidrosolubilă – în doză de l – 2 g / litru de apă / zi, 3-5 zile

–          GALIPROTECT C, 1cpr / kg g.v / zi, 2-3zile

–          ERITROVIT, cpr 1 cpr / 500 g / zi, 2 – 3 zile.

            Pentru terapia în situaţii de boală la păsări, tradusă prin morbiditate şi mortalităţi crescute, recomandăm folosirea următoarelor medicamente (în funcţie de etiologia bolii şi rezultatele obţinute la antibiogramă):

–          ENROFLOXAROM 10% s.a. în apa de băut în doză de 5 ml (g) / 10 l apă la puii până la vârsta de   4 săptămâni şi 10 ml (g) / 10 l apă la păsările semimature şi / sau adulte sau Enrofloxarom comprimate,  în doză de 1 cpr / kg greutate vie (g.v.) / zi, 3 zile sau injectabil 0,1 ml / 1 kg g.v /zi, timp  de 3 – 5 zile.

–          DOXICICLINA 10% s.a. –  în doză de 10 mg substanţă activă (s.a.) / kg g.v / zi, 5 zile

–          AMOXYLROM 25% s.a. – în doză de 1 – 2 g / litru de apă, 3 – 5 zile.

–          COLISTIROM pulbere hidrosolubilă –  în doză de 6 – 8 g / 10 litrii de apă pe zi, 3zile

–          FLUMEQUINOROM 10% s.a. – în doză de 0,5 – l ml / l litru de apă / zi, 3 – 5 zile.

–          ENROCOL, în doză de 1 cpr / kg g.v / zi, 3 zile.

–          AMOXINEOVIT, pulbere şi comprimate în doză de 1 cpr (g) / kg g.v / zi, 3 zile.

–          AVIANPROTECT TEN, comprimate în doză de 1 cpr / kg g.v / zi, 3 zile.

–          ENTEROGUARD, pulbere şi comprimate

–          ROMIGAL, cpr  in doză de 2cpr / kg g.v / zi, 3 zile.

–          LINCOSPECTROM soluţie injectabilă 0,1 ml / 500 g g.v / zi, 3 zile.

Tratamentele se practică, dupa caz în toată apa de băut, consumată într-o zi şi durează, după caz, 5 – 7 zile.

            Recomandăm, ca după fiecare tratament antimicrobien să se practice şi o vitaminizare pe o perioadă de 5 zile, cu unul din următoarele complexe vitaminice: COMPLEX POLIVITAMINIC BUVABIL, VITA B COMPLEX, ROMBIOTIM, VITAMINA C.

 PREVENIREA ŞI COMBATEREA BOLILOR PARAZITARE

             Bolile parazitare, atât ENDOPARAZITOZELE, cât şi ECTOPARAZITOZELE sunt extrem de frecvente în sistemul de creştere extensiv

  • ENDOPARAZITOZE
  • În coccidioze  preventiv şi curativ  se poate utiliza  produsul AMPROLIUM 20 %, 5 g / 4 l apă (2 kg furaj), 7 – 14 zile.

            Coccidiozele pot fi prevenite şi prin  folosirea produsului anticoccidien SULFACOCCIROM soluţie buvabilă. La puii de găină se administrează continuu în apa de băut 15 ml / 11 litri de apă în intervalul de vârstă   6 zile – 10 săptămâni, după cum urmează: 2 zile tratament – 5 zile pauză ş.a.m.d., pentru a acoperi tot acest interval de timp de 9 săptămâni. În cazul evoluţiei coccidiozei clinice (diaree sangvinolentă) doza va fi de 45 ml / 22 l de apă, timp de 2 – 3 zile, urmată de o pauză de 3 zile şi repetarea tratamentului alte 2 zile, dar în doză de 15 ml / 11 litri de apă.

            Obligatoriu, atât tratamentele preventive, cât şi cele curative vor fi însoţite de administrări în apa de băut a vitaminei K3 hidrosolubilă 100 ml/25 litri apă de băut. După terminarea tratamentului, recomandăm flambarea pardoselilor, adăposturilor sau volierei cu o butelie cu arzător sau lampă de benzină. La păsările bolnave de coccidioză, la care apetitul este complet abolit, recomandăm administrarea individuală (intra-ingluvială) de Sulfacoccirom C – comprimate, 1 cpr / 500 g.v / zi, 2 zile, pauză 3 zile şi iar 2 zile tratament.

            ROMBENDAZOL F 10% s.a. Este recomandat  la păsări pentru tratamentul următoarelor endo-parazitoze: ASCARIDIOZA (limbrici), SINGAMOZA (viermele roşu), CAPILARIOZA, HETERAKIDOZA şi TENIAZELE (panglica).

            Dozele sunt de 10 mg flubendazol s.a / kg g.v / zi, timp de 2 zile (1cp /kg g.vie / zi sau 1 g /10 kg g.v / zi, 2 zile), cu excepţia singamozei unde doza este de 15 mg s.a / kg g.v / zi,  3 zile consecutiv. Tratamentele antiparazitare se repetă după 10 zile. Ca şi în cazul coccidiozei, după aplicarea tratamentelor de deparazitare, este obligatorie flambarea pardoselilor, adăposturilor şi volierelor. 

  • ECTOPARAZITOZE

            Este recomandată deparazitarea adăposturilor şi volierelor periodic, în scopul combaterii ectoparaziţilor (păduchi şi căpuşe). Pentru deparazitare se recomandă produsul ROMPARASECT 5% s.a, folosindu-se o emulsie apoasă (2 ml Romparasect / 1 litru apă), aplicat prin pulverizare cu pompe tip Vermorel, calculându-se 100-200 ml soluţie / m2. Pentru deparazitarea individuală a păsărilor se poate folosi produsul ROMPARATOX,  pulbere care poate fi aplicată prin pudrarea  corpului păsărilor în special sub aripi sau prin prăfuirea minuţioasă a cuibarelor, de unde acesta este preluat de penajul păsărilor. Deparazitarea adăposturilor şi a păsărilor, trebuie repetată de mai multe ori, la intervale regulate de 2 săptămâni.

 MĂSURI DE PROFILAXIE GENERALĂ

            1.5.1. Decontaminarea apei de băut, a adăposturilor şi incintelor.

            Apa de băut se recomandă a fi decontaminată continuu, cu unul din următoarele produse:  PURSEPT (în doză de 1 cpr / 10 litri apă), soluţii slabe de ALBASTRU DE METILEN (în doză de 100 ml/10 litri apă). Dezinfecţia adăposturilor şi a incintelor trebuie făcută periodic, în scopul reducerii încărcăturii microbiene cu unul din următoarele produse: CATIOROM (10 ml / l litru apă); DECONTAMINOL (5 ml / l litru apă); PURSEPT (1 cpr / 10 litri apă), aplicate prin pulverizare în cantitate de 1 litru soluţie / metru pătrat pentru suprafeţele absorbante şi 0,5 litri soluţie / metru pătrat pentru suprafeţele neabsorbante.

            1.5.2. Dezinsecţia adăposturilor.

            Combaterea căpuşelor, păduchilor hematofagi sau malofagi, pureci, insecte zburătoare se asigură prin aspersarea suprafeţelor din interiorul şi exteriorul adăposturilor, cât şi a ustensilelor cu ROMPARASECT  5% s.a. în concentraţie de 1 ml / 1 litru apă, repetată la interval de 2 săptămâni.

            1.5.3. Deratizarea adăposturilor de păsări.

            Aplicarea substanţelor toxice este dificilă în prezenţa păsărilor datorită riscului mare de intoxicare a acestora cu momeli. Pentru evitarea intoxicaţiilor în cazul deratizării în prezenţa păsărilor se utilizează staţii permanente de intoxicare (cutii din plastic sau lemn, prevăzute cu câte un orificiu circular poziţionate pe traseul căilor circulate de rozătoare), amplasate în locuri mai puţin accesibile păsărilor. O deratizare mai eficientă se face prin depopularea adăposturilor.

            Romvac Company SA fabrică şi comercializează produse raticide, care se pot folosi, atât în mediile umede (canale, subsoluri inundate), cât şi în cele uscate. De asemeni Romvac Company este unic importator şi distribuitor al firmei ZAPI Industrie Chimiche S.p.A., Italia (gama BRODITOP)

            În mediile umede se pot utiliza produsele RATITOX 0,06% s.a (baton hidrofug) şi RODEXIT B –  0,005% s.a (baton hidrofug). Batoanele se suspendă prin intermediul unor bucăţi de sârmă.

            În mediile uscate, se recomandă folosirea momelilor preparate pe suport de boabe de grâu, de tipul RATITOX 0,3% s.a. şi RODEXIT B – 0,0025% s.a, plasându-se câte o lingură de momeală în locurile strategice, adică în acelea unde trăiesc, umblă şi caută hrană şi apă rozătoarele, dar la care nu au acces păsările.

            Momelile toxice nu vor fi administrate niciodată în galerii, ci în afară şi în jurul acestora,  la circa 20 – 30 cm de gura galeriilor pentru a nu fi călcate şi murdărite de şobolani, situaţie în care nu le mai consumă. Trebuie acordată o atenţie deosebită strângerii cadavrelor de rozătoare şi arderii sau îngropării lor, pentru a se evita intoxicarea păsărilor prin consumul accidental al acestora. În cazul ingerării accidentale a acestor momeli raticide, antidotul este vitamina K1. Indiferent de specie, pentru a obţine rezultate corespunzătoare în combaterea rozătoarelor trebuie respectate măsurile de igienă, atât în adăpost, cât şi în incinta curţilor: evacuarea zilnică a dejecţiilor, ridicarea inainte de inserare a resturilor de furaje neconsumate astfel încât acestea să nu constituie sursă de hrană pentru rozătoare, drenarea apei stagnate din jurul fântânilor şi a pompelor de apă, cosirea repetată a vegetaţiei învecinate adăposturilor, evitarea stocării de materiale (lemne, cherestea, piatră etc.) în apropierea adăposturilor, acestea constituind locuri preferate de şobolani în amplasarea galeriilor,  cimentarea galeriilor etc

 PROGRAM SANITAR-VETERINAR IMUNOPROFILACTIC ŞI MEDICAMENTOS LA PUII DE CARNE, CURCI, FAZANI, PĂUNI, BIBILICI

  1. Pregătirea halei:

–      curăţenie mecanică;

–      spălare;

–      dezinfecţie: Romparasect;

–      deratizare : Ratitox, Ratikill, Rodexit, Broditop;

–      dezinfecţie : Decontaminol;

  1. Populare:

–     Tratmente antistres:

            –   o soluţie de 8% zahăr plus 1% sare administrată în primele 15 ore de la sosirea puilor , reduce mortalitatea (administrat în prima apă este un bun energizant);

            –  simultan – CPB (Complex Polivitaminic Buvabil) timp de 3 – 7 zile – 1 ml / litru apă / zi;

                             – Vita B Complex timp de 3 – 7 zile  – 1,5 ml / litru apă / zi din prima zi de viaţă;

–     Tratamente antimicrobiene ex:

             – simultan – Enrofloxarom 10% sol – buvabilă (sau pulbere hidrosolubilă) – 1 ml (g) / litru apă / zi;

                              – Colistirom pulbere hidrosolubilă ambele în primele 4 – 6 zile 1g / 1,5 litri apă / zi;

–      individual, în efectivele reduse ca număr se pot administra simultan, ENROCOL + BIOVIT PLUS comprimate, din prima zi de viaţă.

–      ulterior antibioticele şi chimioterapicele se administrează conform antibiogramei.

  1. Creştere:

            Vîrsta 9 – 12 zile:

–      vaccinarea pentru pseudopesta aviară cu Avipestivac sau Avipestisota* oculoconjunctival.

–      vaccinarea pentru bursită infecţioasă aviară cu Biaromvac I 93 sau Biaromvac PA* (doar puii de găină).

* cu 2 zile înainte şi după vaccinare se vor executa vitaminizări cu AD3E, CPB, Rombiotim, Vitamina E, Vit.E + Seleniu.

            Vîrsta 22 – 24 zile:

–      rapel vaccinare pentru pseudopestă cu Avipestisota (oculoconjunctival asfel: 1 fl x 100 doze se diluază cu 20 ml Diluvac (apă distilată) şi se pune cîte o picătură de vaccin reconstituit în fiecare ochi şi nară a păsării, adică 4 picături/pui).

            Vârsta 26 – 29 zile:

–      Vitamina C pulbere s.a  99% – 200 g / 1000 litri apă

            Vîrsta 28 – 31 zile:

–      antibioterapie cu antibiotice cu spectru larg, conform antibiogramei

  1. Finisare:

            Vîrsta 33 – 42 zile:

  • HEPATOPROTECT (1 g  / 2,5 kg g.v ) pentru îmbunătăţirea funcţiei hepatice şi ca antitoxic general.

            Acest program are caracter orientativ, putând fi adaptat în funcţie de situaţia epizootologică a fiecărui crescător. Medicul veterinar specialist în patologia aviară este singurul în măsură să stabilească programul de vaccinare şi măsurile sanitar veterinare de la nivelul fiecărei ferme. În gospodăriile populaţiei, dacă nu există posibilitatea utilizării de furaje combinate standard, furajul combinat (uruiala) trebuie să conţină OBLIGATORIU, până la sacrificare (90-120 zile):

–      CAVITROM – 1,5 kg / 100 kg furaj;

–      AMPROLIUM: 100 g / 200 kg uruială (contra coccidiozei – “Diareea cu sânge”)

            Dacă păsările  sunt ţinute în viaţă peste 2 luni, vor fi vaccinate OBLIGATORIU cu vaccin inactivat PESTIHOLVAC FORTE sau AVIPESTIOL FORTE, 0,3 ml / pasăre injectat i.m / s.c din 4 în 4 luni, toată viaţa, începând de la vârsta de 45 – 50 zile.

            Raţie ţărănească  simplificată

  • Porumb……………60%……………60kg                          Sare………………..0,10%………..100 g
  • Grâu………………..20%……………20 kg                         Amprolium………0,05% ………..50 g
  • Şrot soia…………..15-20%………15-20 kg                   _____________________________
  • Cavitrom………….1,5%………….1,5 kg                                   aproximativ 100 kg furaj
  • Rombiotim……….0,1%………….100g  

 PROGRAM VACCINARE GĂINI DE REPRODUCŢIE (exemplu)

Ziua Boala Metoda de vaccinare
1 B.MAREK (opţional BN) s.c
7 Coccidioză În apa de băut
14 BN + BIA + BI Oculoconjunctival sau în apa de băut
26 A.I În apa de băut
7 săpt. BN + BI spray
10 săpt REO ( + DIFTEROVARIOLĂ) i.m/ stick
12 săpt TRT În apa de băut
13 săpt ENCEFALOMIELITĂ În apa de băut
14 săpt BN + BI spray
18 săpt BN + BI + EDS + REO + TRT (inactivat) i.m

             Legendă:   

  • în BN (boala de Newcastle) – vaccin viu Avipestisota

                                                        – vaccin inactivat BN + BI + EDS = Ovoprotect

  • în BI (bronşita infecţioasă)  – vaccin viu Birovac H120

                                                        – vaccin inactivat BN + BI + EDS = Ovoprotect

  • în BIA (bursita infecţioasă)  – vaccin viu Biaromvac PA
  • în difterovariolă                    – vaccin viu Avipox-gal
  • în boala Marek                      – vaccin viu Marekromvac
  • în EDS (sindromul căderii ouautului) – vaccin inactivat monovalent Sicovac

                                                                       – vaccin inactivat BN + BI + EDS= Ovoprotect

  • în LTI (laringo – traheita infecţioasă)  – vaccin viu Larivac
  • în tifoză – vaccin viu Tiforomvac
  • în salmoneloză – vaccin inactivat Salmovacol(in omologare)
  • în pasteureloză (holeră aviară) – vaccin inactivat monovalent Holevacol

                – vaccin inactivat bivalent Pestiholvac Forte (h.a + b.n)

           Cu 2 zile înainte şi după vaccinare se vor executa vitaminizări (CPB sau Rombiotim) în scopul creşterii eficienţei vaccinării. În funcţie de contextul epidemiologic, programele de vaccinare pot suferii modificări ( se pot vaccina efectivele contra Salmonelozelor, LTI, etc.).

 PROGRAM VACCINARE  GĂINI OUĂ CONSUM 

 

Vîrsta

Boala Newcastle (BN)

(Pseudopesta aviară)

Bursita infecţioasă

(BIA)

 

Difterovariolă

 

Bronşită infecţioasă

(BI)

Sindromul depresării

ouatului (EDS76)

Tifoză aviară

9 zile

Avipestivac Cl90

(oculo-nazal)

 

23 zile

Avipestisota

(oculo-nazal sau aerosoli)

11 zile

Biaromvac PA

 

Birovac H120 în apă

 

 

 

 

42 zile

Avipestisota

 (spray sau aerosoli)

 

 

 

 

55 zile

Tiforomvac

 

 

62 zile

Avipestisota

 (spray sau aerosoli sau în apă)

 

Avipox COL

metoda stick

 

 

 

 

 

72 zile

Avipestisota

 (spray sau în apă )

 

 

Birovac H120 în apă

 

 

 

115 zile

Ovoprotect

(BN,BI,EDS76)

Avipox COL

metoda stick

Ovoprotect

Ovoprotect

Tiforomvac

 

             ADULTE

             În cazul vaccinării nazale (aerosoli), se vor efectua vaccinări de rapel din 3 în 3 luni pentru Boala Newcastle + Bronşită infecţioasă (Avipestisota + Birovac H120) la vârstele 32, 44, 56, 68 săptămâni (în ciclul de producţie de 72 săptămâni). Vaccinarea contra Tifozei aviare se va efectua cu acordul organelor veterinare în zonele cu antecedente de boală, efectuând minim două vaccinări la tineretul de înlocuire cu vaccinul TIFOROMVAC. În funcţie de contextul epidemiologic, efectivele de păsări se pot vaccina contra L.T.I cu vaccinul LARIVAC la vârsta de 28 zile şi cu rapel la 18 – 20 săptămâni.

Mult succes („succesuri”)!

About Liviu

Pasionat de frumos!

One response »

  1. […] In plus despre acest subiect poti citi aici: https://gainibrahma.wordpress.com/2011/05/18/306/ Pentru mai multe despre acest subiect poti citi: […]

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s