Slovenia – tara tunelurilor secrete

Deasupra – „partea insorita a Alpilor” cu lacuri glaciare, cateva sute de castele si peisaje care iti taie rasuflarea. In adancuri – zeci de mii de galerii subterane, unele dintre ele locuite cu multi ani in urma de omul de Neanderthal. Desi ocupa un teritoriu de marimea a trei judete din Romania, Slovenia are un amalgam de atractii turistice, si o tolba plina de povesti.

Cei care au vizitat Cehia spun despre Capitala Sloveniei, Ljubljana, ca ar fi o Praga in miniatura, o figura de stil care ii face pe localnici, pe buna dreptate, sa se simta ofensati. Nu Praga e cea care a imprumutat din spiritul sau Ljubljanei, ci invers, pentru ca marele arhitect Joze Plecnik, nascut in Capitala slovena, s-a ocupat in tineretea sa si de castelele cehilor.

Atestata documentar in 1144, dar situata intr-o zona locuita de patru mii de ani, Ljubljana a fost influentata puternic de latini, si ulterior de germani si de maghiari, care au imbogatit mostenirea culturala slava. Cat despre dragoni, nimeni nu mai stie cu exactitate cand au inceput sa fie simbolul Ljubljanei. Exista o legenda greceasca ce vorbeste despre cei 50 de argonauti care l-ar fi insotit pe Iason in faimoasa lui expeditie pentru aducerea Lanii de Aur. In drumul lor, vitejii ar fi strabatut teritoriul de astazi al orasului Ljubliana, unde calea le-ar fi fost taiata de un dragon fioros. Dupa o lupta crancena, Iason a reusit sa invinga creatura, care a ajuns, pana la urma, pe blazonul Capitalei.

Unul dintre cele mai indragite locuri ale Ljubljanei este Podul Triplu, sau Tromostovje, care leaga Piata Noua de Centrul Vechi. Partea centrala a podului poarta semnatura italianului Giovanni Picco, dar arhitectul Joze Plecnik a fost cel care a adaugat pasajele laterale, care au transformat vechea constructie intr-un reper romantic al Capitalei. Tromostovje isi vede de la mica distanta principalul rival: Podul Dragonului, Zmajski Most in limba localnicilor. Patru creaturi cu aripi de vultur, gheare de leu si coada de sarpe stau la capetele sale si pazesc cele doua maluri ale raului Ljubljanica, foarte popular in randul cautatorilor de comori, pentru ca se crede ca in apele lui s-ar gasi peste 10.000 de artefacte vechi de 9.000 ani. Legenda zice ca dragonii misca uneori din coada, atunci cand podul e traversat de o tanara virgina. De aici Zmajski Most si-ar fi capatat numele de „Podul Soacrelor”. „Spune adevarul, dar pleaca imediat dupa!”, suna un cunoscut proverb sloven.

In apropierea celor doua poduri se gaseste si Centrul Vechi, o adevarata (co)lectie de istorie si de arta. Monumentele, bisericile, cladirile medievale si celebra Fantana Robba (foto) se impletesc cu cafenele, restaurante si cluburi de noapte. De alftel, Capitala este recunocuta pentru viata ei culturala si sociala efervescenta. Cele mai cunoscute manifestari artistice sunt International Summer Festival si Jazz Festival.

Pe teritoriul stramt al Sloveniei se spune ca ar fi raspandite in jur de cinci sute de castele medievale, conace si ruine invaluite in mister. Multe dintre ele au renuntat la destinatia lor initiala si au ajuns sa gazduiasca muzee, galerii de arta, restaurante ori hoteluri de lux. Schimbator in timp a fost si Castelul Ljubljana (foto jos), care vegheaza de la inaltime Capitala slovena. De la cateva ziduri construite pentru a le tine piept ostilor otomane, a ajuns, gratie unor modificari de natura arhitecturala, la statutul de resedinta regala, pentru a fi mai apoi transformat in inchisoare si ulterior in loc de desfasurare a concertelor in aer liber. Ample lucrari de renovare si modernizare au marcat si ultimii 50 de ani. Asa se face ca intre zidurile medievale a aparut si un Muzeu Virtual, unde pentru cativa euro vizitatorii pot urmari un documentar 3D despre istoria edificiului.

Decanul de varsta al castelelor medievale slovene nu este insa cel din Ljubljana, ci unul amplasat pe un varf de munte, in vecinatatea Lacului glaciar Bled. Fortareata, a carei piatra de temelie a fost asezata prin secolul XI, gazduieste in interior o colectie vasta de armuri, sabii, arblalete, arme de foc din secolele XVI-XVIII, bijuterii, tapiserii si sobe. Desi piesele de mobilier nu sunt originale, ele ilustreaza perfect modul de viata al paturii superioare a Evului Mediu. Pe Lacul Bled se afla o micuta insula, singura insula naturala a Sloveniei, pe care localnicii au ridicat o biserica inalta de 52 m.

De un peisaj la fel de fascinant se bucura si Castelul Predjama (foto sus), construit in munte, deasupra unei pesteri cu tuneluri secrete. Cel mai cunoscut proprietar al fortificatiei este un anume Erazem, poreclit „baronul hot”. Acesta ar fi intrat in dizgratiile Imparatului Austriac dupa ce i-ar fi ucis o ruda si ar fi avut unele „afaceri” cu unul dintre inamicii sai: Matei Corvin, pe atunci Rege al Ungariei. Ca sa scape de pedeapsa cu moartea, Erazem s-ar fi refugiat in Castelul Predjama. Auzind asta, Imparatul ar fi dat ordin de asediu. Cel desemnat sa indeplineasca porunca a incercat sa izoleze castelul, sperand ca Erazem va muri astfel de foame. „Baronul hot” continua insa sa traiasca si nici nu dadea semne ca ar duce-o rau. Mai tarziu, a fost ucis cu o ghiulea de tun, iar peste ani si ani s-a aflat ca isi primea proviziile printr-un tunel secret care pornea din pestera dedesubtul castelului.

In relieful calcaros al Sloveniei s-au tesut nu una sau doua, ci zeci de mii de galerii subterane, totalizand peste 200 de kilometri. Lumea de sub pamant, cu stalactite, stalagmite si fiinte condamnate sa traiasca fara sa vada lumina Soarelui este departe de a fi o copie al lumii noastre. Si totusi, acest loc rece si intunecat a protejat specia umana in timpul Epocii de Gheata. In pesterile slovene s-au descoperit ramasite ale multor animale datand din aceasta perioada geologica, dar si ceea ce localnicii spun ca ar fi cel mai vechi instrument muzical din lume: un fluier construit cu 45.000 ani in urma de omul de Nearderthal.

Dintre cele aproximativ 8.000 de pesteri carstice cate numara Slovenia, cea mai intinsa este Postojna, ale carei tuneluri subterane insumeaza 20,5 km. Multe dintre formatiuni pot fi vazute de turisti multumita unui trenulet care strabate galeriile, altele sunt ascunse. Desi nu e un montagne russe subteran in adevaratul sens al cuvantului, trenuletul din Postojna ofera doza lui de senzatii extreme. Ideea nu este noua. In 1872 ghizii turistici impingeau prin galeriile pesterii vagoane pline de vizitatori.

In Postojna nu vin doar oameni simpli si speologi, ci si unii dintre cei mai cunoscuti muzicieni ai lumii. In Sala de Concerte a pesterii, cu o acustica deosebita si spatiu suficient pentru 10.000 spectatori, a cantat marele tenor italian Enrico Caruso (1873-1921), dar si orchestre renumite din intreaga lume sau formatii locale. De la descoperirea ei si pana astazi, Pestera Postojna a fost vizitata de mai mult de 30 de milioane de turisti.

Indragite sunt si Pesterile Skocjan, care se remarca prin cascade subterane si doline. Arheologii cred ca oamenii din Mezolitic, Neolitic, dar si din Epoca Bronzului se adaposteau in aceste galerii, care coboara chiar si la 200 m sub pamant. Explorarea Pesterilor Skocjan a inceput in secolul XVI, iar de curand, din 1986, au fost incluse in Patrimoniul mondial al siturilor protejate de UNESCO.

Anotimpul e primul lucru la care trebuie sa te gandesti daca planuiesti sa vizitezi Slovenia, pentru ca fiecare perioada a anului se potriveste anumitor activitati. Vara si toamna vor fi alese de cei care isi doresc sa cutreiere muntii sau sa faca o baie in Adriatica, in timp ce iarna si primavara sunt recomandate celor care vor o vacanta pe partie. Perioada cea mai aglomerata este iulie-august, cand hotelierii afiseaza si preturile cele mai mari. Majoritatea turistilor care vin sa viziteze Slovenia sunt italieni, germani, austrieci, britanici si olandezi.

Despre statiunile montane ale acestei tari se spune ca ar fi la fel de frumoase ca cele ale Elvetiei sau Austriei, insa mai putin aglomerate si mult mai ieftine. Pentru sapte zile la un hotel de 3 stele poti avea norocul sa dai putin peste 200 euro / persoana, fie ca alegi muntele, fie ca preferi marea, o statiune balneara sau Ljubljana. Cele mai multe oferte trec insa de 300 euro / persoana. Un zbor dus-intors din Capitala noastra spre cea a Sloveniei costa 250-300 euro.

  • Slovenia are o suprafata de 20.273 kmp, cam cat judetele Gorj, Dolj, Olt si Valcea luate la un loc. Este situata intre Italia, Austria, Ungaria si Croatia si are iesire la Marea Adriatica.
  • Slovenia este o tara „cu vechime”. Arheologii spun ca primii oameni au locuit aici acum 250.000 ani. Izvoare istorice care sa sustina teoria au fost gasite in apropiere de localitatea Orehek.
  • Populatia Sloveniei este de 2 milioane locuitori, la fel ca Bucurestiul. Cu domniciliul in Ljubljana sunt inregistrate 260.000 de persoane.
  • In Slovenia se oficiaza cele mai putine nunti pe cap de locuitor din intreaga Uniune Europeana. Oamenii aleg sa locuiasca in concubinaj zeci de ani de zile, iar legea le ofera diverse drepturi, in cazul separarii.
  • Mai mult de jumatate din suprafata tarii este acoperita de paduri. De altfel, Slovenia este pe locul trei in Europa dupa gradul de impadurire, fiind depasita doar de Finlanda si de Suedia.
  • Pe 25 iunie 1991, Slovenia a obtinut independenta fata de Iugoslavia.
  • Cel mai inalt punct al Sloveniei este varful Triglav (2.864 m).
  • In pesterile Sloveniei traieste Proteus anguinus, un amfibian orb de 20-30 cm supranumit „pestele uman” datorita culorii sale identice cu cea a pielii noastre. Acest vertebrat seamana izbitor cu simbiotul Goa’uld ilustrat in serialul de televiziune Stargate SG-1.
  • Slovenii se mandresc cu chimistul Friderik „Fritz” Pregl, laureat al Premiului Nobel, cu fizicianul Joseph Stefan si cu inginerul Herman Potocnik, pionier al astronauticii.
  • Ernest Hemingway a trait una dintre cele mai emotionante perioade ale vietii sale in Slovenia, in orasul Kobarid aflat in apropierea granitei cu Italia. Marele scriitor se oferise, in timpul primului Razboi Mondial, sa fie sofer voluntar pe ambulanta pentru armata italiana. Din aceasta experienta s-ar fi nascut romanul „Adio, arme”, publicat in 1929. Muzeul din Kobarid detine inregistrari audio emotionante facute de Hemingway.
  • Trupa rock Rammstein s-a inspirat din piesele slovenilor de la Laibach. Alti reprezentati ai rock-ului sloven sunt: Hic et Nunc, Pankrti, Niet, Devil Doll, Big Foot Mama si Siddharta.

Siddharta – Vojna idej (Razboiul ideilor) – decembrie 2008

About Liviu

Pasionat de frumos!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s