Despre organismele modificate genetic, putin inainte de a fi prea tarziu - Gheorghe Mencinicopschi

 Gheorghe Mencinicopschi – Director general al Institutului de Cercetari Alimentare, Bucuresti –

„Inventam viata, fara sa stim ce este ea de fapt”

„Un OMG este o noua entitate vie, creata de om. O fiinta care nu a existat in contextul natural al fiintelor vii din biosfera pamantului”

– Modificarile genetice produse in Romania starnesc ingrijorare in randul opiniei publice. In calitatea dvs. de specialist al problemei, credeti ca avem a ne teme sau nu?

– Ca sa intelegem esenta problemei, in primul rand ar trebui sa stabilim ce este un „organism” modificat genetic. Poate sa fie o planta, de acord. Dar poate sa fie si un microorganism sau un animal. De obicei,

omitem acest aspect. Toata insulina care exista in lume este obtinuta dintr-un micro-organism modificat genetic. Ca dimensiuni economice si financiare, cred ca piata de insulina o depaseste pe cea a produselor agricole modificate genetic. Si pentru ca vorbim despre ele, e cazul sa facem o precizare: nu este vorba despre legumele fara gust sau miros din piata. Plantele cunoscute pana acum ca fiind modificate genetic sunt porumbul, cartoful si soia. Despre ele vorbim in mod curent, cand spunem OMG. Prin modificare genetica, plantele au devenit rezistente la anumite pesticide: soia la glifosat si glifosinat, porumbul la viermele sfredelitor si cartoful la gandacul de Colorado. In principal, acestea sunt OMG. Sunt plante care modificate dau anumite avantaje agricultorului, dar nu si consumatorului: rezistenta la frig, la seceta, la boli. Un OMG este o noua entitate vie, creata de om. O fiinta care nu a existat in contextul natural al fiintelor vii din biosfera pamantului. Ea este inventata de om.

– La o prima vedere, cand observam un stiulete de porumb sau un cartof modificat genetic nu vedem, totusi, nici o diferenta…

– Un cartof modificat genetic il vedem ca pe un cartof, dar el este o himera. Este o fiinta transgenica. Chiar daca nu vedem cu ochiul liber asta, la nivel genetic, asa stau lucrurile. O sa va explic de ce. Pentru a se obtine un OMG s-a luat material genetic, nu de la o planta, ci de la o bacterie, adica de la o fiinta foarte indepartata ca structura de cartof. S-a luat acest material genetic, care codifica o toxina de la bacilul turingiensis, si a fost inserata in informatia genetica a cartofului. In felul asta, cartoful incepe sa produca o toxina care omoara gandacul de Colorado. Dar una dintre cele mai tari legi ale viului este ca speciile naturale nu se pot amesteca unele cu altele. Ele pot evolua, sa faci de exemplu din cal o alta fiinta, dar in milioane de ani. In mod natural, nu o sa vedeti pe strada om-morcov, iepure-sarpe sau alta grozavie, tocmai pentru ca natura ne-a separat pe regnuri si specii. Va dati seama ce ar insemna sa se amestece orice cu orice? Ar fi un continuum viu. Or, lumea vie nu este asa! Lumea vie este facuta din specii naturale, care nu sunt create de om si care nu se amesteca intre ele. Este ceea ce se cheama bariera sexuala. Or, omul, prin obtinerea OMG, a spart aceasta bariera a viului, cea mai tare lege a biologicului: a amestecat speciile, care in mod natural sunt separate prin bariera de reproductie, prin bariera sexuala. In mod natural, nu ar fi aparut asa ceva!

– Aceste lucruri s-au obtinut prin inginerie genetica. Nu este normal sa profitam de ultimele descoperiri ale stiintei?

– Sa luam exemplul porumbului. Pana acum, omul a incrucisat mai multe varietati, nici macar specii. A incrucisat mai multe varietati de porumb si a urmarit in interesul lui sa selecteze boabele care dau cea mai buna productie sau care au anumite caracteristici: sa fie mai colorate, sa contina ceva anume, sa fie rezistente la seceta etc. Dar am facut asta prin incercare si selectie, prin trierea lor in timp. Cand vorbim de OMG, se face altfel. Vorbim de un plan ingineresc: pun pe hartie ce vreau sa obtin si aceea voi obtine. Adica imi pun in minte sa obtin ceea ce avem acum pe piata: un porumb rezistent la viermele sfredelitor? Proiectez planta ca pe orice masina sau televizor. Proiectez si realizez. Creez fiinte noi. Si facem asta, fara sa stim ce este de fapt viata. Asta este cel mai grav! Inventam viata, fara sa stim ce este ea de fapt. Pare paradoxal, dar asa stau lucrurile. Credeti ca stiinta moderna stie ce este viata? Stim ce este viata? Nu stim. Va dau ce vreti dvs., toate componentele nevii ale vietii. Si vreau sa stiu daca sunteti in stare sa faceti o singura celula vie. Poate cineva sa faca asa ceva pe pamantul asta? Nu, pentru ca nu stim ce este viata. Si daca nu stim ce este viata, cine ne da dreptul sa desfiintam legi atat de puternice ale vietii, cum este neamestecul speciilor naturale? Stiinta a evoluat, sunt de acord, dar descoperirile ei sunt arme cu doua taisuri. Omul cred ca a facut o greseala aici: inainte de a cunoaste ceva, s-a grabit sa il modifice.

„In acest moment, nu avem nici macar un singur laborator in Romania care sa poata spune cu certitudine, pe baza analizelor, daca un organism, o planta sau un aliment este sau contine OMG”

– Care ar putea sa fie efectele utilizarii OMG-urilor cu atata graba?

– Din fericire, pana acum nu au aparut niste evenimente catastrofale. Dar nimeni nu ne poate asigura ca maine sau peste o mie de ani nu pot sa apara astfel de efecte. Nu stim. Aceste organisme ar trebui monitorizate, urmarite, testate. Dar cine poate monitoriza asa ceva? Cine poate monitoriza natura? S-a spus ca avem un sistem de urmarire a traseelor OMG. Si cu toate astea, s-au gasit culturi ilegale. Deci, iata ca nu stapanim ceea ce dam drumul in natura. Si, este doar un exemplu. In acest moment, nu avem nici macar un singur laborator in Romania care sa poata spune cu certitudine, pe baza analizelor, daca un organism, o planta sau un aliment este sau contine OMG. Cu toate astea cultivam OMG-uri din 1998!

– Dar Romania e plina de institute de cercetare. De ce nu pot lucra in folosul tarii si-al populatiei? De ce nu sunt folosite pentru urmarirea culturilor OMG?

– Pai, in acesti termeni, eu v-as intreba: dar tara ce a facut pentru aceste institute, ca ele sa poata face ceva pentru tara? Cercetarea care era altadata la nivel foarte bun este acum distrusa. Din diverse motive. Ce face tara pentru institute? Cercetatorii romani sunt astazi cersetori.

– Oameni de stiinta din Franta, Italia, Anglia au demonstrat ca OMG-urile au efecte nocive asupra omului. Cu toate astea, autoritati din SUA si Europa, printre care si Romania, le accepta totusi. Cum se explica aceasta contradictie?

– Nu este surprinzator. Trebuie sa tineti seama ca traim intr-un context istoric, social, economic si asa mai departe. Personalitati, decizii, declaratii ale statelor sunt intotdeauna modificate de interese politice si economice. Putem sa luam exemplul aditivilor alimentari, celebrele E-uri. Pana acum un an, s-a spus ca E127 este sigur. Acum, el nu mai figureaza pe lista E-urilor, pentru ca s-a descoperit ca este cancerigen si a fost interzis. Oamenii se pot intreba pe buna dreptate: cum e posibil sa il consumam 10-20 de ani, sa fie sigur atata vreme si acum sa nu mai fie sigur? Asa se poate intampla si cu OMG. Ar trebui gasiti responsabilii, dar nu doar din stiinta. Ar trebui gasiti si autorii morali, politicienii si ceilalti care au sprijinit asa ceva. Dar este foarte greu. Stiinta creeaza ceva, dar apoi intra sub tutela economicului, politicului… asta e realitatea.

– OMG-urile pot provoca boli?

– Inca nu stim sigur. Exista semnalele unor cercetatori, dar OMG-urile inca nu au trecut proba timpului. La fel ca in cazul E-urilor, OMG-urile nu au o toxicitate acuta. Cu alte cuvinte, nu mancam acum si imediat ni se face rau. Dar in timp, ele ar putea provoca boli grave. Efectele se vad pe termen mediu si lung. Nu stim ce ne rezerva viitorul, in ceea ce priveste OMG-urile. Sunt cercetatori din intreaga lume care trag semnale de alarma. Unii sunt luati in serios, altii nu. Franta, Austria, Ungaria au interzis OMG-urile. Alte tari nu tin cont si planteaza mai departe. Aceste lucruri ar trebui analizate si dezbatute. Ar trebui facuta o analiza a riscului. Politicul poate sa spuna: populatia nu vrea OMG, deci le refuzam. Sau, dimpotriva, poate spune: chiar daca populatia nu vrea, interesele mele economice si politice ma obliga sa fac asta, pentru ca beneficiile sunt mai importante decat riscul. Astfel de decizii suna cam asa: nivelul de risc e acceptabil pentru mine, ca administratie, om politic, partid sau guvern, pentru ca asta imi creste PIB-ul sau nivelul de trai etc. Si mi-l asum, chiar daca nu stiu ce se intampla. Este punctul in care se pot intampla derapaje. Mass-media ar trebui sa faca presiuni in acel moment.

– Ati spus ca legumele fara gust si fara miros nu sunt OMG. Cu toate astea, sunt vizibil modificate.

– Nu sunt OMG. Sunt obtinute printr-o anumita selectie. Si, in general, este selectia facuta in avantajul comerciantului, nu al clientului. Adica, prin selectie se urmareste sa reziste cat mai mult sau sa arate intr-un anumit fel. Dar vedeti, natura isi are legile ei de echilibru: o rosie care arata bine si rezista mai mult va avea mai putine calitati nutritive sau mai putin gust. Natura pastreaza un echilibru, tocmai pentru ca face o selectie naturala. Platim un pret. Pentru orice avem un pret de platit, atunci cand ne punem cu natura si, probabil ca mai devreme sau mai tarziu, vom plati si pentru OMG. E in logica lucrurilor.

– UE are ca principiu „dezvoltarea durabila”. Ce consecinte ar putea sa aiba OMG asupra mediului si cum se impaca prezenta lor cu filosofia europeana?

– Noi nu numai ca nu stim totul despre specii, dar nu stim cum interactioneaza intre ele, in cadrul ecosistemelor. Orice fiinta de pe pamantul asta exista pentru o ratiune si are o ratiune de a exista. Dispare o umila bacterie din tubul digestiv si ne imbolnavim. Dispare un fluture, si in biosfera se intampla un dezechilibru care antreneaza un altul si nu stim care este efectul final. Ori, noi inventam noi fiinte, care nu au existat niciodata, si probabil ca asta va avea efecte greu de imaginat asupra mediului. Sunt actiuni incontrolabile si noi ne jucam ca niste copii iresponsabili, asa cum ati spus, de-a Dumnezeu. Cat despre noua filosofie adoptata de UE, in conceptia mea, dezvoltare durabila inseamna obligatia noastra de a lasa celor ce vor veni natura asa cum este ea, sa le lasam si lor ceea ce am avut noi. Nicidecum sa ne apucam sa distrugem, in ideea ca ce urmeaza dupa noi nu ne intereseaza. Trebuie sa le lasam celor ce vor veni o sansa de a trai la fel ca noi. Nu cred ca se poate face dezvoltare durabila cu OMG. Respectul fata de natura si fata de legile ei, omenirea le-a invatat din tot ceea ce a facut gresit, de la industrializare poluanta, la agricultura intensiva. Trebuie sa ne intrebam cum vor trai copiii nostri, nepotii nostri. Daca dupa mine dispare o generatie sau ii stirbesc din viata, doar pentru ca eu vreau sa am de toate? Bioetica ar trebui sa aiba un cuvant greu de spus in problema OMG. Se umbla brutal la viata, la esenta ei.

About Liviu

Pasionat de frumos!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s